Cum zic ăștia : Frate sau fratele meu,
m-am hotărât să fiu guardian. Mai mult îmi plăcea cum sună bodyguard dar
nah, asta e, eu sunt market guardian. Păzesc lupii să nu înfulece prea
multe oi. Frate, am auzit că la magazinele mici e prăpăd cum se înfulecă
și se trece totul la pierderi. Îmi place vorba asta "frate", mă duce cu
gândul la frații mei. Morți, amândoi. Morți pentru mine. În fine, nu
vreau să vorbesc despre asta dar despre multe nu vreau să vorbesc și
dintr-una în alta, mă apucă vorbăraia și discut și ce nu-mi place.
Revenind la lupi, a fost într-o noapte un carnagiu, au dat lupii în
stână, de-au luat numai ce-a fost mai bun și mai fraged, de ziceai că au
nuntă, frate. Ce, lupii nu se-nsoară? Se.
M-au
trimis o lună înapoi pe magazin. Sunt pe tură cu una de-i zice Amanda.
Amanda își zice ea, că-n buletin o cheamă altcumva, ceva cu Viorica dar
ea, nu și nu, că prea e de la țară. I-am zis că, uite, cu puțin noroc și
cu multă aroganță și nepregătire de la useriști, Viorica are mari șanse
să ajungă în fruntea statului. Ce câștigi dacă-i faci proști și
analfabeți pe aia care au votat-o? Mai proști sunt aia care n-au votat,
dacă mă întrebi pe mine. Dar nu mă întreabă nimeni așa că-mi pun
ochelarii cu multe dioptrii și mă uit cu ei la oameni, văzându-mă pe
mine în fiecare. Și mai bine nu-i judec. M-am trezit într-o noapte cu
gândul foarte clar că Dumnezeu în care nu mai credeam, e chiar lângă
mine și-mi veghează somnul. A fost de parcă m-aș fi cuibărit fix lângă
El și mi-ar fi dat siguranță și căldură. Am dormit apoi un somn dulce
cum n-am mai dormit de mult. Dimineața am tot stat să mă gândesc ce
miracol am trăit dar mitocăniile șefilor mai mari și mai mici mi-au
tăiat din elan. E dumnezeu și-n șefii ăștia? Unul mai redus, dacă e.
Amanda
suferă de singurătate, săraca. Bărbatul a părăsit-o și au lăsat-o și
alții după el. În fiecare lună câte unul și vreo doi au
lăsat-o și gravidă, a abandonat și ea copiii ba pe la bunici, ba pe la
școală cu program prelungit. Acum sunt singuri în
casă, că au mai crescut. Nu-și mai caută bărbat, zice ea, că sunt prea
ticăloși și n-au ce să-i ofere. Dar fiindcă bărbații cu care-a făcut
copiii au neglijat-o pentru unele blonde, nu din cauza ei, zice ea, toate
blondele pe care le vede îi fac rău și nu mai știe cum să le provoace.
Frate, ah, vorba asta! E lipsă mare de personal în magazine și în
învățământ, ce, nu-i așa?, altfel n-ar primi toți nebunii. Amanda,
nebună fără acte, are ce-are cu o fată din astea ce merge pe magazine să
ia prețurile, una mică și blondă, desigur. Când o vede, ia foc, nici de
pază nu-și mai vede, îi urmărește ăleia toți pașii. Strigă după ea prin
magazin, face glume obscene, glume proaste, glume urâte, glume nebune,
orice numai s-o atingă cumva, să-i facă rău. Latră efectiv la ea. I-am
explicat de câteva ori că nu e cine crede ea că e dar n-am cu cine să mă
înțeleg. I-a intrat în cap ceva și nu-i mai iese. Numai proștii n-au îndoieli, nu așa se zice?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu