Cum alină.
Cum plictisesc.
Cum te îmbogăţesc în mii de sensuri.
Cum te golesc de soare şi pe dinăuntru şi pe dinafară.
" E vremea rozelor ce mor,
Mor în grădini şi mor şi-n mine-
" E vremea rozelor ce mor,
Mor în grădini şi mor şi-n mine-
Ş-au fost atât de viaţă pline.
Şi astăzi se sting aşa de uşor", spunea trist Macedonski, atât de blamat, de neînţeles, de mare, de mare maestru al greşelilor de orice fel.
Ca noi.
Ca noi.
Cuvinte de care să te agăţi atunci când simţi că nu mai rezişti. Sau cuvinte care să-ţi dea impresia asta.
Cuvinte care se războiesc, care se duelează. Ca-n orice război şi-n orice duel, inutil. Un fel de orgoliu. Pe cine a făcut fericit orgoliul? Ridicol, degeaba, neconcludent. Căci ar trebui să se îmbrăţişeze, să se ţină strâns de mână, să se închege, să formeze o legătură, una puternică, de nedesfăcut, un nod marinăresc, o ancoră, un refugiu, un miracol. Miracolul dragostei necondiţionate care nu ţine cont de nicio barieră. Dar stai, cum divaghez!
E vorba despre cuvinte aici.
Cum poţi găsi răspunsuri în cuvinte după jumătate de an. În cuvinte simple. Venind din partea unui om care îmi părea superficial, zâmbind amar sau fals, nu ştiu să spun, nu lasă să se ghicească.
Sună un număr necunoscut şi răspund. E greşeală.
-Mama, cine a fost?
Cuvinte care se războiesc, care se duelează. Ca-n orice război şi-n orice duel, inutil. Un fel de orgoliu. Pe cine a făcut fericit orgoliul? Ridicol, degeaba, neconcludent. Căci ar trebui să se îmbrăţişeze, să se ţină strâns de mână, să se închege, să formeze o legătură, una puternică, de nedesfăcut, un nod marinăresc, o ancoră, un refugiu, un miracol. Miracolul dragostei necondiţionate care nu ţine cont de nicio barieră. Dar stai, cum divaghez!
E vorba despre cuvinte aici.
Cum poţi găsi răspunsuri în cuvinte după jumătate de an. În cuvinte simple. Venind din partea unui om care îmi părea superficial, zâmbind amar sau fals, nu ştiu să spun, nu lasă să se ghicească.
Sună un număr necunoscut şi răspund. E greşeală.
-Mama, cine a fost?
-O doamnă, căuta o femeie, pe Rodica!
-Dar de ce o caută, a pierdut-o?
Cuvintele înţelese de cei mici şi inocenţi.
Mergem spre grădiniţă. Soarele străluceşte cu putere, orbindu-ne, încălzindu-ne. Aproape ca-n viaţă. Cu două sau mai multe feţe, semnificaţii, înţelesuri. Care(ne)scapă unora. Princess observă şi luna.
-Mama, ce caută luna pe cer când e şi soarele?
Mergem spre grădiniţă. Soarele străluceşte cu putere, orbindu-ne, încălzindu-ne. Aproape ca-n viaţă. Cu două sau mai multe feţe, semnificaţii, înţelesuri. Care(ne)scapă unora. Princess observă şi luna.
-Mama, ce caută luna pe cer când e şi soarele?
-Luna şi soarele se iubesc, bombonică. Dar nu se întâlnesc niciodată. Şi atunci mai stă şi ea pe cer, dimineaţa devreme, să-l admire.
-Daaa, el străluceşte ziua şi ea noaptea. Cum să se întâlnească? Lună, pleacă!
-Las-o şi pe ea, să se bucure că-l vede aşa aproape. Unii nu se întâlnesc niciodată, nu se văd niciodată, nu ştiu când sau că e ultima dată când se ating, văd, îmbrăţişează. Şi nu apreciază.
-Bine, lună, stai. Mami, nu-mi mai spune "bombonică", nu-mi place!
Spunea autorul Micului Prinţ atât de frumos : "Dragostea adevărată începe acolo unde nu aştepţi nimic în schimb...prietenia adevărată o recunosc după aceea că nu poate fi dezamăgită, şi recunosc iubirea adevărată după aceea că nu poate fi rănită".
Spunea autorul Micului Prinţ atât de frumos : "Dragostea adevărată începe acolo unde nu aştepţi nimic în schimb...prietenia adevărată o recunosc după aceea că nu poate fi dezamăgită, şi recunosc iubirea adevărată după aceea că nu poate fi rănită".
Restul e poveste.
Mi-a spus Andre de dimineaţă:
-Mami, bucureşte-te!
Şi am făcut-o.
Şi am făcut-o.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu