Vorbeam aici(tot singură, după cum se pare) despre cărţile citite de curând, printre care Adulter de Paulo Coelho şi Înainte să te cunosc de Jojo Moyes.
Nu e prima data când citesc ceva de Paulo Coelho şi ştiu că sunt mulţi oameni instruiţi, de valoare şi educaţi până-n măduva oaselor care fug de literatura scriitorului brazilian, considerând că scrie literatură pentru blonde. Asta-mi aduce aminte de un banc foarte scurt: "De ce sunt bancurile pentru blonde atât de scurte? Ca să le înţeleagă şi bărbaţii!" Alchimistul(1988) a fost tradusă în 67 de limbi aducându-i scriitorului un record Guiness. Poate e vorba despre mesajele universale trasmise de cărţile sale, despre uşurinţa cu care sunt citite, despre identificarea cu personajele, evenimentele. În fond şi la noi se citeşte Fluturi(Irina Binder) şi chiar nu înţeleg de ce. Chestiune de gusturi.
Revenind la Adulter, e o carte scrisă în acelaşi stil ca şi celelalte cărţi ale sciitorului. Puţină istorie a oraşului în care se petrece acţiunea, puţină boare lirică, să înţelegem mai bine...drama personajului feminin. Linda, reporter parcă, soţie şi mamă a doi copii, cu o situaţie financiară bună, încă tânără, se trezeşte într-o dimineaţă cu gânduri sumbre, legate de viaţa ei. O viaţă de basm, de altfel. Ceva îi lipseşte oricât s-ar amăgi că nu este aşa. Dar câţi nu trăim aşa? Amăgindu-ne că ducem vieţile perfecte, postând fotografii cu zâmbete largi, în locuri exotice sau nu, spontane, reale. Iar în spatele lor, hăul. Nu-i nimic însă. Avem timp să fim autentici, dacă ne-o dorim. Linda se îndrăgosteşte de un fost coleg de şcoală şi în relaţia cu acesta, ascunsă de ochii lumii, ajunge să se descopere, ajunge la ea, se regăseşte şi trăieşte fericită cu soţul ei. Până la adânci bătrâneţi. Sau nu se ştie. Pentru că nu se mai poate carte fără puţin sex, fără niţică sodomizare, fără o rupere de chiloţi, na!, Coelho strecoară şi scene din astea ca să pipereze acţiunea. Plus un zbor deasupra pământului. Cu deltaplanul, parcă, n-am reţinut. Sunt cărţi pe care chiar le citesc numai pe diagonală. Trebuie să mă uit şi pe unde merg, mai trec maşini, biciclişti etc. Acest zbor o readuce pe Linda cu picioarele pe pământ.
Cealaltă carte, Înainte să te cunosc, nu-mi spunea cine ştie ce. O tot vedeam promovată şi credeam că e o carte de dragoste pentru adolescenţi, cu rupturi şi trăiri specifice vârstei, când ai tot timpul şi ocaziile să iubeşti şi să te răzgândeşti. Vândută în peste 6 milioane de exemplare, cartea lui Jojo Moyes este o poveste de dragoste atipică, între o fată aşa şi aşa şi un bărbat de succes, care, în urma unui teribil accident, este imobilizat în scaunul cu rotile, fără posibilitatea revenirii. Deşi din lumi diferite şi caractere diferite, între Louisa şi Will se înfiripa o frumoasă poveste de dragoste, în aproximativ şase luni, cât timp Louisa este angajată să aibă grijă de Will. După aceste şase luni, Will ia o decizie pe care familia lui, ajutată de fată, ar vrea s-o schimbe. Situaţiile din carte, familia Louisei, familia lui Will şi vieţile lor par atât de reale, mai ales că vocea naratorului se schimbă mereu, de la vocea protagonistei, la a mamei lui Will, a asistentului medical al acestuia, la sora Louisei sau iubitul acesteia, încât ai impresia că trăieşti acolo, cu ei şi tot speri la un final fericit. Că doar de asta sunt cărţile. Te pui în pielea fetei: tu ce-ai face dacă ai trăi asta? Să fii îndrăgostit, să iubeşti fără nicio şansă? Cred că oricât ar fi de greu trebuie să respecţi opţiunea celui iubit. Atunci ştii că e dragoste. Şi când te schimbă într-o variantă mai bună. Cel iubit va rămâne mereu în sufletul celui care iubeşte. Finalul îţi va frânge inima aşa că n-o citi dacă ai aşteptări mari.
O să revin cândva şi la cartea Anei Barton.
Duminică plăcută şi zi onomastică fericită tuturor Ionilor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu