miercuri, 14 august 2019

Găluște cu prune

Bărbatul n-are decât 21. 

21 de kilograme peste o sută. Sunt puțin grăsuț, își spune el, privindu-și burta în câte o vitrină frigorifică. Noroc că nu se vede bine. Că dacă s-ar vedea...Așa că se ferește de vitrinele în care sunt ambalaje de un roșu închis. Nici ăia cu ambalajele nu sunt proști, să folosească culori închise, trebuie să atragă ochii clienților, nu să-i alunge. Deși la o adică, la un ambalaj de praline, un negru cu auriu ar da impresia de calitate, își spune el, oprindu-se în fața vitrinei cu aluaturi congelate. Nu praline, nu praline, nu, nu, sunt prea rafinate pentru mine, declamă el o poezie cu versuri albe. Iaaaa, găluște cu prune, astea, da! Bune! 

Vorbea ca pentru el dar iată că acum vorbește deja tare și niște copii care se uită lung la înghețată, își îndreaptă privirile spre adulți, uite, tată, mamă, bărbatul asta vorbește singur!

Își trage picioarele cu greu din spațiul găluștelor. Se târăște efectiv, vorba nu știu cărei știriste. Corpul său a ajuns în zona legumelor dar efectiv capul îi este cu totul la găluște. Mâinile aleg cu grijă morcovi de dimensiune medie însă nasu-i ușor acvilin savurează imaginar aroma pesmetului călit în wok, cu nucă rasă și esență de migdale. Trece mai departe și pipăie o varză. Ce ciorbă aș mai face din ea! Cu bucăți mari de pastramă afumată, cu ardei gras și o ceapă mică, mică, mică. Cât o gălușcă! Trei, hai trei găluște, pun nouă găluște în apă fierbinte și le las până se ridică deasupra, atunci sunt gata! Scot trei pe un platou, le dau prin pesmetul aromat și copt numai nițel, le mângâi cu smântână...

-Smântâna nu-i aici, domnu'! Aici sunt congelatele! Un angajat al magazinului se răstește la el, în încercarea de-a aproviziona raftul.

Bărbatul care n-are decât 21 de ani și aproximativ 120 de kile, se oprește ca trăsnit. 

Eram la varză, se ceartă el. Ce caut aici? Găluștele? Îmi iau și gata, sunt ultimele! Apoi dietă! Numai de m-aș putea opri...alcool nu, mici nu, altele nici atât, că cine se uită la mine?!? Ia să mă uit pe aici, sigur vorbesc tare și se miră oamenii de mine! Dar nu, nu, e ca la mare sau la ștrand, ai falsa impresie că se uită toți sau câte cineva la tine dar nu te observă nici dracul...fiecare e preocupat doar de el, de burtă, de cearcăne, de fire de păr care nu s-au luat cu epilatorul, de celulita de pe propriul corp, de responsabilitățile de la lucru deși sunt în concediu dar nu și grijile, astea nu sunt niciodată, de bani sau de lipsa lor, de pofta de bere și de corpuri care nu sunt ale partenerilor căci nu suntem făcuți pentru monogamie, ha! Îmi iau două pungi!   
                                                      
Foto: găluște. Cu prune. De mult. Fotografia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Un an

A trecut un an de când mamaia nu mai e. Un an cu de toate. De parcă n-ar fi fost, De parcă am rămas agățați de o clipă tot acolo,  în martie...