Dupa ce saptamana trecuta printesa mea a spus primele ei cuvinte legate("Nu-mi pase" adica "Nu-mi place" si numai ce o imbracasem cu o frumoasa rochie roz), astazi le-a rostit pe urmatoarele, in biserica, cand a vazut un om plangand. Luandu-mi fata in palmele ei mici, m-a intrebat: Mami, a pans? Si plangacioasa de mine a plans iar. De data asta, de bucurie. I-am spus ca pe acel om il ajuta Doamne-Doamne si de aceea a venit la biserica. Si-am iesit de acolo, cu gandul sa ne ajute pe toti, pe cei buni, pe cei rai, pe cei rai care se considera buni dar exista mereu conspiratii la adresa lor si n-au ce sa faca, trebuie sa fie rai, ranchiunosi, stresati mereu. Viata-i o lupta, nu? Cateodata simt asa :
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 ani
Au trecut 3 ani de când ai plecat, Mamaia mea iubită și deseori, neînțeleasă. Ca noi toți, de altfel. 3 ani de când am învățat iar și acum...
-
Ai plecat prea devreme, Mielu. Iar dacă , prin absurd, vei citi asta, vei râde ușor ironic și vei spune o glumă clar ironică, să râdem toț...
-
Am citit cândva, acum vreo doi ani, să fie, zic, o carte care m-a tulburat atunci, când trăiam amorțită(să nu simt, să nu mă mai doară real...
-
Cei care citesc ce scriu aici când am "timp ", ar putea tresări și s-ar putea gândi că voi scrie despre cine știe ce zdreanță, zd...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu